Am văzut acum ceva vreme ”While We’re young” cu Ben Stiller și Naomi Watts. Am sentimente confuze legate de comedia asta cu trimiteri nostalgice și subiect urban. Un cuplu la vreo 40 ani, fără copii, dar cu prieteni cu copii, traversează criza vârstei. Împreună. Cu un cuplu mai tânăr de hipsteri. E un film care te poate pune pe gânduri. 1. Ceasul biologic ticăie, … Continuă să citești WHILE WE’RE YOUNG – FILM
Cele mai speciale filme par să fie tocmai cele pentru care nu ai așteptări. Cam așa a fost și ”Il Capitale Umano” pentru mine. Povestea începe în Ajunul Crăciunului când un biciclist pe drumul de întoarcere acasă este lovit de o mașină. Practic, începutul și sfârșitul rezumă o poveste misterioasă polițistă. În rest (puțin spus), filmul este o dramă cu oameni din toate clasele și de … Continuă să citești IL CAPITALE UMANO | CÂT COSTĂ UN OM?
Dacă v-a plăcut Carnage al lui Roman Polanski, cred că o să vă distrați un pic și cu franțuzescul Le prénom. Pentru toți cei care se întristează (ironic) din cauza prea puținelor comedii de calitate, Le prénom este o soluție de weekend destul de amuzantă și alertă. Fără prea mari așteptări, filmul m-a prins de la început cu tonul narativ, imaginile și culorile vii. Ca … Continuă să citești Le prénom – umorul dramatic al prieteniei
Nu mă uit la filme în care actorii cântă pentru că îmi dau senzația că povestea se taie fix ca maioneza. Firul narativ ia pauză în mod total artificial. Așa este, nu m-am putut uita la Mizerabilii. În schimb, sunt filme în care nimeni nu cântă și totuși ți se pare că auzi muzică. The Immigrant este un film a cărui muzicalitate se datorează replicilor … Continuă să citești The Immigrant – păcatele care ne mântuiesc
Iubesc vocea răgușită și răbdătoare a Vanessei Redgrave… …și (fără nicio legătură) eleganța melancolică a lui Ingrid Bergman din Goodbye again. Nu sunt mare amatoare de film vechi, dar această romanță triunghiulară este fermecătoare. O Ingrid sublimă la 46 de ani face rolul unei femei vulnerabile de 40 ani, Paula, iar Anthony Perkins (îl știți din Phycho) este transfigurat complet într-un tânăr carismatic, vesel și îndrăgostit. Goodbye again (1961) … Continuă să citești Goodbye again – spirala anxietății feminine
Am văzut de curând Hector and the Search of Happiness. Un film ușor despre un subiect greu: fericirea. Depășind naivitatea scenariului, mi-a rămas în gând vorba unui călugăr asiatic care zice ceva genul: Evitarea nefericirii nu este calea spre fericire. Cu alte cuvinte, să nu evităm amarul crezând că vom da de dulce. Clișeic sau nu, fericirea e călătoria spre fericire, călătorie care poate traversa … Continuă să citești Fericirea din stropi
Am descoperit Respire, un film franțuzesc care aruncă o lumină specială asupra prieteniei. Dar parcă are ceva în plus. Parcă nu despre prietenie e vorba, ci despre niște mecanisme relaționale fine care escaladează în orice fel de relație. Personajele principale sunt două adolescente aflate în ultimul an de liceu. Înlocuiți pe oricare dintre Ele cu un El și veți fi mirați de valabilitate. Schimbați-le vârsta și … Continuă să citești ”Respire” sau cum ne furăm singuri oxigenul în relație
Azi-dimineață (gen 6.00), în zona Băneasa, un tramvai fumega din toate vagoanele. Poliție, Smurd, pompieri. Lou Bloom. A fost și el acolo pentru o clipă cu mine. A vrut să ia imagini și apoi să le vândă Știrilor de la 17.00. Dar, din fericire, nu a fost nevoie. Nimeni nu a fost rănit. Nimic spectaculos, nimic înfiorător, nimic de consumat tv. Dar cine e Lou? … Continuă să citești Nightcrawler – ”If it bleeds, it leads”
Cine vrea să ia o pauză de la filmele grele de război care tot circulă în perioada asta, o gură de aer proaspăt o oferă St. Vincent, o comedie-dramă cu Bill Murray. Mamă singură, Maggie, se mută cu puștiul ei de 12 ani, Oliver, într-o casă nouă. Împrejurările fac ca Oliver să ajungă frecvent în grija vecinului lor, Vincent, un pensionar ursuz, morocănos, ”prieten” cu … Continuă să citești St Vincent – un film despre nesfinți
Mi-a fost foarte dor (și nici măcar nu aveam habar) de un film ciudat cu replici normale. Marțea clar e ziua mea norocoasă. Numele norocului este I Origins. Am complimente regizorului care a avut îndrăzneala să scrie și să transforme în film veșnicul conflict între știință și spiritualitate, aflându-se astfel într-o postură vulnerabilă ironiei sau fanatismului religios. Povestea este superbă și este o intersecție de … Continuă să citești I Origins – Poezia dintr-un caiet de matematică
